Cum ar trebui să funcționeze sistemul de tichete pentru activități casnice; Ce rol are tichetul pentru activitățile casnice; Ce activități pot fi prestate cu plata în astfel de tichete
Ministerul Muncii a anunțat triumfalist în luna aprilie că este functional în sfârșit site-ul pe care se poate întâlni cererea cu oferta în domeniul muncilor casnice. Platforma https://tichete.anofm.ro/ a fost finanțată cu bani europeni în cadrul PNRR și a costat aproximativ 3 milioane de euro (sursa). Ar fi trebuit să funcționeze din ianuarie 2024, iar legea care reglementează acest sistem de tichete e veche din 2022.
„Simplu și eficient: O interfață prietenoasă și ușor de utilizat pentru o experiență fără complicații” – așa e se autoprezintă site-ul gestionat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Întrucât în spațiul public au apărut mai mulți comentatori care au semnalat faptul că la crearea unui cont nou site-ul dă eroare, am făcut și noi un cont de beneficiar pe acest site ca să verificăm situația. Am constatat cu ocazia asta că sistemul din spatele site-ului are precompletate toate datele personale derivate din CNP – nume, prenume, stare civilă, adresă – deci probabil că este legat la baza de date a Ministerului de interne, însă în prima săptămână de la lansare nu am reușit să trecem mai departe de acest pas.
După completarea celorlalte date cerute de site – serie și număr de buletin, număr de telefon – site-ul afișa o eroare și practic nu puteai accesa marketplace-ul ca să postezi o cerere sau să vezi ofertele celorlalți. Un debut slab pentru un site care a costat atât de mult, totuși.
Sistemul este relativ greoi și în teorie, nu numai în practică, și e greu de crezut că oamenii cărora li se adresează vor reuși să descifreze limbajul birocratic prea ușor. Pentru că vorbim de munci casnice – curățenie, grădinărit, gospodărie, îngrijirea copiilor/bătrânilor etc – se presupune că se adresează unor oameni cu educație cel mult medie, cărora ar fi trebuit să li se explice mai clar procedurile și mai ales beneficiile.
Așadar, tichetele pentru munci casnice sunt niște hârtii cu valoare – 15 lei/bucata – cu care un beneficiar îl va plăti pe cel care-i prestează munca respectivă, de care are nevoie în gospodărie. Beneficiarul achiziționează de la stat (fie fizic de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, fie online prin intermediul acestei platforme nou lansate) un număr de tichete, apoi postează pe site un anunț cu munca de care are nevoie și așteaptă ca un prestator, înrolat pe același site, să-i răspundă că vine să-i facă munca. Beneficiarul se va înțelege cu prestatorul asupra prețului în tichete, pe ora de muncă, și îi va plăti prestația cu numărul de tichete corespunzător valorii agreate împreună.
De exemplu dacă cheamă pe cineva la curățenie și se înțeleg la 300 de lei/ziua de muncă, atunci beneficiarul îi va achita prestatorului 20 de tichete x 15 lei/tichetul.
Beneficiarul va preschimba apoi tichetele în bani, tot pe site-ul amintit sau direct la sediul AJOFM, primind pe acele tichete valoarea nominală minus dările către stat. Adică contravaloarea asigurărilor de sănătate și a pensiei. Asta înseamnă câte 3 lei din fiecare tichet de 15 lei. Deci în final va primi cu 60 de lei (adică 4 tichete) mai puțin din cei 300 de lei pe care s-a înțeles cu beneficiarul.
„Avantajul pe care îl aduce înrolarea în platformă și furnizarea serviciilor în baza tichetelor valorice este faptul că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie și sănătate cu condiția preschimbării a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei/lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți.” – zice Ministerul Muncii.
Așadar, ca să ajungi să câștigi în mână salariul minim pe economie (3.300 de lei) trebuie să muncești de minim 305 tichete a câte 15 lei bucata.
Vă veți întreba de ce atâta chin și complicație, cu tichetele astea, când poți foarte bine să dai anunț pe www.anuntul.ro sau pe oricare altă platformă deja existentă de intermediere de servicii și locuri de muncă, să angajezi pe cineva și să-l plătești cu bani, ca și până acum. Nu avea Europa pe ce cheltui 3 milioane de euro mai bine?
Probabil că avea, dar era nevoie și de sistemul ăsta. Pentru că în teorie el este benefic pentru acei lucrători casnici care oricum fac aceste munci, dar care sunt plătiți la negru și nu se îngrijesc de propria sănătate sau pensie, adică nu se duc din proprie inițiativă să-și plătească aceste asigurări atunci când sunt plătiți cash de către beneficiarii lor.
Așadar, sistemul este benefic pentru prestatori, dar ca orice lucru benefic trebuie să fie înțeles și de cei cărora li se adresează. Deocamdată e perceput ca „încă o belea pe capul meu”, după cum spune doamna Doina, care face curățenie prin casele oamenilor de când se știe, și căreia nu i-a plăcut prea mult cartea la viața ei.
Doamna Doina nu știe cu computerul, deși se uită pe Tik-Tok pe telefon în pauzele dintre reprizele de șmotru, nu are cont nici în SPV la ANAF și cam tot ce câștigă muncind cu ziua cheltuiește pe cei trei copii pe care-i are din tot atâtea legături amoroase clandestine. A auzit ceva la știri despre tichetele astea, dar spune că n-ar accepta în ruptul capului să facă curățenie pe tichete, și nu pe bani.
Fiul ei cel mare, care împlinește 16 ani vara asta, a văzut că poate să plimbe câini contra tichete din astea de prestații casnice și s-a gândit să-și facă cont pe platformă. Dar zice că mai întâi trebuie să vadă dacă găsește stăpâni de câini dispuși să-l plătească.
Așadar, probabil va mai trece o generație până când vom învăța să acceptăm și să folosim această platformă, ca pe un mijloc util de întâlnire a nevoilor private din societate. Până atunci poate nici nu va mai da erori ?
Lista cu cele 34 de tipuri de activități casnice acceptate pentru plata cu tichete valorice este următoarea:
Sunt trei categorii de useri ai platformei:
Tichetele astea vor fi nominale, adică vor avea înscris pe ele numele și prenumele beneficiarului și pe al prestatorului, CNCP-ul fiecăruia, astfel că ANOFM va ști cine le-a plătit, cine le-a primit și care e traseul banilor.
Pentru schimbul ăsta de tichete contra muncă casnică nu e nevoie de un contract scris, iar munca prestată nu este impozitată, ci doar taxată pentru asigurarea de sănătate și pensie a prestatorului.
La o lună de la lansarea site-ului, s-au mai reparat unele deficiențe din sistem și site-ul nu mai afișează erorile de la început. Totuși, mare lucru nu s-a schimbat între timp. În continuare nu există nicio solicitare în secțiunea în care beneficiarii ar fi trebuit să-și posteze anunțurile cu cereri de munci casnice.
Iar în secțiunea pentru oferte sunt circa o sută de oferte din câteva județe și câteva sectoare ale Bucureștiului. Probabil angajații AJOFM-urilor au înscris acolo serviciile pe care ar putea să le ofere unii beneficiari de ajutor de șomaj sau alte persoane înscrise în evidențele agențiilor județene. Altfel nu prea se explică cum de au aflat de existența platformei numai prestatorii, dar nu se înghesuie și beneficiarii să le contracteze serviciile.
Vom monitoriza în continuare platforma de 3 milioane de euro a Ministerului Muncii. Până când va fi funcțională însă, găsiți pe www.anuntul.ro ca și până acum, de 30 de ani încoace, locul în care se întâlnește cererea cu oferta, locuri de muncă sau prestări servicii și orice mai aveți nevoie pe lângă casă.