Foxtrans Services - Transport marfa maritim, aerian si rutier, Bucuresti

Conditii generale

Ca membru al Uniunii Societatilor de Expeditii din Romania (USER), Foxtrans Services isi deruleaza activitatea cu urmatoarele conditii :

Articolul 1 – Preambul

1.1 Prezentele conditii generale de transport si servicii ce stau la baza activitatii societatilor de expeditii constituie norme standard care se aplica la executarea transporturilor si serviciilor accesorii de catre societatile de expeditii. Acestea cuprind prevederi valabile pentru toate modurile de transport si servicii accesorii (rutier, aerian, feroviar, maritim, naval, multimodal, servicii logistice, vamale etc).

1.2 Prevederile contractului de expeditie sau comanda urmata de executare se considera completate cu prevederile prezentelor conditii generale, care fac parte integranta din acestea. Partile sunt libere sa convina expres în contractele încheiate si alte clauze decât cele prevazute în prezentele conditii generale.

1.3 Conditiile generale de transport si servicii ce stau la baza activitatii societatilor de expeditii membre ale Uniunii Societatilor de Expeditii din România se vor numi în continuare, prescurtat: „Conditii generale”.

1.4 Uniunea Societatilor de Expeditii din România se va numi în continuare, prescurtat: „USER”.

1.5 Fédération Internationale des Associations de Transitaires et Assimilés - Federatia Internationala a Asociatiilor de Expeditori de Marfuri se va numi în continuare, prescurtat: „FIATA”.

1.6 Aceste norme transpun o serie de acte normative nationale si internationale care reglementeaza activitatea de expeditii, cum ar fi:

  • Codul civil român;
  • Ordonanta Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificarile ulterioare;
  • Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR) – adoptata la Geneva în 1956, la care România a aderat prin Decretul nr. 451/1972;
  • Conventia privind transportul feroviar international (COTIF) – adoptata la Berna la 9 mai 1980, ratificata de România prin Decretul nr. 100/1983;
  • Regulile de la Haga - Conventia internationala pentru unificarea unor norme de drept privind conosamentul - încheiata la Bruxelles în 1924, la care România a devenit parte în 1937;
  • Protocolul de la Bruxelles, din 1968, care a modificat Regulile de la Haga, cunoscut sub denumirea de „Regulile de la Haga-Visby”;
  • Conventia de la Montreal - Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international - adoptata la Montreal la 28 mai 1999, ratificata de România prin Ordonanta Guvernului nr.107/2000, aprobata prin Legea nr. 14/2001; 2
  • Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR) - încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31 din 18 mai 1994;
  • Regulile model ale FIATA pentru serviciile de expeditii de marfa (FIATA Model Rules for Freight Forwarding Services);
  • Documentele FIATA.

Articolul 2 – Definitii

2.1 „Societate de expeditii = expeditor (Freight Forwarder)” înseamna compania care încheie cu un client un contract de transport si/sau servicii accesorii.

2.2 „Servicii/operatiuni accesorii” înseamna comisionariat vamal, depozitare, manipulare, ambalare, distributie a marfurilor, încheierea unor polite de asigurare Cargo „all risks” în numele si la solicitarea clientului, colectarea unor documente referitoare la marfa si/sau altele asemenea.

2.3 „Client” poate fi expeditorul (shipper sau consignor), destinatarul (consignee sau receiver) sau proprietarul marfurilor (owner) si înseamna orice persoana fizica sau juridica care încheie cu societatea de expeditii un contract de transport si/sau servicii accesorii acestuia si care face dovada ca poate dispune în privinta transporturilor marfurilor.

2.4 „Expeditor (shipper sau consignor) înseamna persoana care preda marfurile societatii de expeditii pentru efectuarea transportului si/sau serviciilor accesorii acestuia.

2.5 „Destinatar (consignee)” înseamna persoana îndreptatita sa primeasca bunurile de la societatea de expeditii si/sau agentul acesteia.

2.6 „Transportator = caraus” înseamna orice persoana fizica sau juridica, parte într-un contract de transport, care realizeaza transportul marfurilor cu mijloace de transport proprii sau asupra carora are drept de utilizare.

2.7 „Marfuri” înseamna orice bunuri corporale mobile, inclusiv animale vii, precum si/sau containere, paleti si/sau articole similare de transport si/sau ambalare, remise societatii de expeditii pentru a fi transportate.

2.8 „Marfuri periculoase” înseamna marfurile care sunt clasificate în conventiile/regulamentele de specialitate (ADR, RID, IMGD, IATA DGR) ca fiind periculoase (inflamabile, radioactive, nocive, cu caracter vatamator).

2.9 „DST (SDR) - Drepturi Speciale de Tragere (Special Drawing Rights)” înseamna un instrument monetar al Fondului Monetar International, cu rol de unitate de cont si de rezerva, utilizat frecvent ca etalon monetar odata cu restrângerea rolului aurului ca unitate de referinta.

Articolul 3 – Contractul de expeditie

3.1 Contractul de expeditie este un contract prin care societatea de expeditii se obliga sa încheie, în nume propriu si în contul clientului, un contract de transport si/sau sa îndeplineasca operatiunile accesorii.

3.2 Societatea de expeditii care ia asupra sa obligatia executarii transportului, cu mijloace proprii sau ale altuia, în tot sau în parte, are drepturile si obligatiile transportatorului.

3.3 În contractul de expeditie se prevad clauze atât cu privire la transportul propriu-zis, cât si la serviciile accesorii transportului.

3.4 Comanda de transport confirmata de societatea de expeditii se considera contract încheiat, asa cum este prevazut la pct. 3.1.

3.5 USER poate pune la dispozitia membrilor sai, la cerere, contracte-cadru de expeditii.

3.6 Contractul de expeditii se completeaza cu Conditiile generale de transport si servicii ce stau la baza activitatii societatilor de expeditii, asa cum este prevazut la pct.1.2.

3.7 Societatile de expeditii care încheie contracte de intermediere sau de agenti, potrivit Codului civil, vor urma normele prevazute de acesta.

Articolul 4 – Comunicarea societatii de expeditii cu clientul

4.1 Societatea de expeditii poate comunica cu clientul sau cu persoana desemnata pentru comunicare de catre client, într-o forma verbala sau scrisa, utilizând toate mijloacele de comunicare care sunt la dispozitia sa. În cazul în care clientul nu comunica societatii de expeditii orice schimbare de adresa sau alte informatii referitoare la sine, se va considera ca aceasta si-a comunicat mesajul catre client în mod corect, daca l-a transmis folosind adresa sau alte informatii care i-au fost disponibile în acel moment.

4.2 Clientul va notifica imediat societatii de expeditii orice modificare a informatiilor care sunt relevante în orice mod pentru executarea corecta a expedierii de marfuri. În caz contrar, clientul va suporta toate consecintele unei astfel de omisiuni.

4.3 Societatea de expeditii are dreptul de a utiliza tehnologia moderna în executarea activitatilor sale, inclusiv dispozitive care permit executarea expedierii de marfuri fara completarea si emiterea de documente de transport si alte documente într-o forma fizica.

Articolul 5 – Obligatiile societatii de expeditii

5.1 Societatea de expeditii va depune diligentele necesare pentru organizarea si/sau executarea transportului si efectuarea serviciilor accesorii, potrivit instructiunilor clientului, astfel cum au fost convenite, precum si pentru protejarea intereselor clientului pe tot parcursul prestarii activitatilor.

5.2 Societatea de expeditii trebuie sa fie organizata si sa dispuna de mijloacele necesare executarii misiunii sale.

5.3 Daca nu s-a convenit altfel, societatea de expeditii are dreptul sa aleaga în mod liber subcontractantii, precum si modurile de transport si mijloacele folosite. Persoanele intermediare sau subcontractantii la care recurge societatea de expeditii pentru executarea obligatiilor sale sunt considerate acceptate de client, daca acesta nu a exprimat vreo opozitie înaintea începerii executarii transportului.

5.4 Societatea de expeditii va presta serviciile în conformitate cu instructiunile clientului si dupa cum s-a convenit de comun acord cu acesta. Daca respectivele instructiuni sunt incorecte sau incomplete sau nu sunt conforme cu contractul, societatea de expeditii poate, pe riscul si pe cheltuiala clientului, sa actioneze dupa cum considera de cuviinta, în interesul clientului.

5.5 Societatea de expeditii are ca obligatie consilierea privind doar activitatea de transport si/sau serviciile accesorii, fara aspecte care tin de marfuri în relatia cu diferite autoritati (licente import/export, autorizari, dubla utilizare etc).

5.6 Societatea de expeditii are obligatia sa plateasca facturile în cadrul termenelor stabilite prin contracte cu subcontractantii sai.

Articolul 6 – Obligatiile clientului

6.1 Clientul garanteaza societatii de expeditii, în momentul în care bunurile au fost preluate de catre aceasta, exactitatea privind toate detaliile legate de natura generala a marfurilor, marcile, numarul, greutatea, volumul si cantitatea si, daca este cazul, caracterul periculos al marfurilor, astfel cum au fost furnizate de acesta sau în numele sau.

6.2 Clientul este responsabil pentru modul de întocmire, corectitudinea si aparenta de legalitate a documentelor pe care la pune la dispozitia societatii de expeditii, cum ar fi, dar fara a se limita la facturile comerciale, listele specificative etc.

6.3 Clientul este obligat sa transmita în scris societatii de expeditii instructiuni precise daca solicita conditii speciale de transport al marfii. Instructiunile sunt supuse acceptului societatii de expeditii. Totusi, acestea se considera acceptate daca, dupa primirea acestora de catre societatea de expeditii, s-a trecut la executare. Sarcina probei privind instructiunile speciale date societatii de expeditii incumba clientului.

6.4 Clientul va fi raspunzator fata de societatea de expeditii si o va despagubi pentru toate costurile, cheltuielile si taxele oficiale aferente tuturor daunelor, ca urmare a informatiilor sau instructiunilor incorecte, incomplete sau furnizate cu întârziere de catre client, sau a predarii de catre client sau de orice persoana care actioneaza în numele sau, catre societatea de expeditii sau catre orice alta persoana fata de care societatea de expeditii poate fi raspunzatoare, a unor marfuri care au cauzat decesul sau vatamarea corporala a oricarei persoane, deteriorarea proprietatii si a mediului sau orice alta pierdere.

6.5 Clientul trebuie sa predea marfurile ambalate, marcate, etichetate, astfel încat sa reziste operatiunilor de transport si/sau celor accesorii si sa poata fi livrate destinatarului potrivit contractului.

6.6 În cazul constatarii la destinatie de pierderi, avarii sau orice pagube produse marfii, inclusiv cele produse de întarzierea transporturilor, atunci când s-a convenit efectuarea transportului într-un anumit timp, destinatarul sau cei care receptioneaza marfa au obligatia sa procedeze la constatarea daunelor si la îndeplinirea formalitatilor ce se impun, inclusiv la formularea de rezerve legale fata de transportator, precum si sa ia alte masuri care sa asigure conservarea dreptului la reclamatii si actiuni în vederea recuperarii daunelor, în termenii regulamentelor internationale de transport.

6.7 În caz de refuz al marfii de catre destinatar sau în caz de absenta a acestuia, indiferent de motiv, clientul este obligat sa suporte pretul transportului, al serviciilor accesorii, precum si al cheltuielilor suplimentare, efectuate sau angajate de societatea de expeditii pâna la finalizarea transportului.

6.8 În cazul în care societatea de expeditii angajeaza în contul clientului operatiuni vamale, clientul este cel care garanteaza comisionarului vamal plata datoriei vamale si/sau amenzilor ce s-ar datora, determinate de furnizarea unor instructiuni sau documente eronate.

6.9 În eventualitatea în care societatea de expeditii, în cazul unor circumstante neprevazute, actioneaza în interesul clientului, costurile si taxele suplimentare vor fi suportate de client.

6.10 Clientul va informa societatea de expeditii cu privire la o eventuala cesionare de drepturi si obligatii rezultate din contractul de expeditii catre un tert.

6.11 Daca clientul anuleaza comanda sau se retrage din contract înainte de începerea executarii transportului, iar societatea de expeditii a angajat deja cheltuieli pentru organizare (ex.închiriere macara, dislocare camioane etc), acesta trebuie sa despagubeasca societatea de expeditii pentru cheltuielile suportate.

6.12 Anularea comenzii sau renuntarea la transport se pot efectua de catre client pâna la data la care destinatarul si-a manifestat vointa de a-si valorifica drepturile ce rezulta pentru el din contractul de transport sau de îndata ce expeditorul a predat destinatarului duplicatul de pe documentul de transport. În acest caz, clientul trebuie sa despagubeasca societatea de expeditii pentru cheltuielile angajate pentru executarea contractului, fiind obligat sa acopere integral prejudiciul pricinuit prin anularea comenzii sau renuntarea la transport.

Articolul 7 – Obligatiile subcontractantului

7.1 Subcontractantii societatilor de expeditii sunt, de regula, operatorii de transport (rutier, aerian, feroviar, maritim, fluvial), în sensul definitiei de la pct. 2.6.

7.2 Subcontractantii au obligatia detinerii licentelor, autorizatiilor valabile stabilite prin lege pentru modul de transport respectiv si sa le prezinte societatii de expeditii la solicitarea acesteia.

7.3 Subcontractantii trebuie sa posede polite de asigurare de raspundere a operatorului de transport.

7.4 Subcontractantii trebuie sa respecte clauzele din contractele încheiate cu societatea de expeditii, precum si clauzele din contractele încheiate de societatea de expeditii cu clientii sai, daca acele clauze le-au fost comunicate.

Articolul 8 – Raspunderea societatii de expeditii

8.1 Societatea de expeditii este raspunzatoare pentru situatiile în care nu exercita diligenta cuvenita si nu ia masurile corespunzatoare în prestarea serviciilor convenite prin contract, caz în care aceasta va despagubi clientul pentru pierderea sau deteriorarea marfurilor, precum si pentru pierderile financiare directe rezultate din o astfel de nerespectare a obligatiei de diligenta. Despagubirile vor fi sub rezerva prevederilor de la Articolul 9.

8.2 Raspunderea societatii de expeditii pentru pierderea totala sau partiala, sau pentru deteriorarea sau alterarea marfurilor acopera perioada de la momentul în care aceasta a preluat marfurile în sarcina sa pentru a le transporta pâna la momentul livrarii acestora.

8.3 Societatea de expeditii nu este raspunzatoare pentru actiunile sau omisiunile tertilor, cum ar fi, fara a se limita însa la transportatori, operatori de depozitare, docheri, comisionari vamali si orice alti subcontractanti, decât în situatia când societatea de expeditii nu si-a dus la îndeplinire obligatia de diligenta în selectarea, instruirea sau supervizarea respectivilor terti. În acest ultim caz, raspunderea societatii de expeditii nu poate depasi limitele raspunderii tertilor.

8.4 Daca un termen de executare a transportului nu a fost cerut expres de client si acceptat de societatea de expeditii, aceasta nu garanteaza o data determinata de sosire la destinatie si nu datoreaza nicio despagubire pentru întârzierea transportului.

8.5 În cazul în care marfurile nu au fost livrate în termen de nouazeci de zile consecutive începând de la data convenita a livrarii sau, în absenta unui acord privind termenul de livrare, începând de la o data care ar fi rezonabila pentru o societate de expeditii sa livreze marfa în 6 circumstantele transportului respectiv, clientul poate, în absenta unor dovezi contrare, sa trateze bunurile ca pierdute.

Articolul 9 – Excluderi, exonerari si limitele raspunderii societatii de expeditii

9.1 Daca raspunderea societatii de expeditii este angajata pentru deteriorarea sau pierderea marfii, ca urmare a culpei proprii, cuantumul despagubirilor datorate se stabileste în raport cu valoarea normala a marfii din momentul luarii ei în primire pentru transport. Valoarea marfii va fi documentata de catre reclamant prin factura de achizitie sau prin alte probe care sa ateste aceasta valoare de la momentul primirii marfii de catre societatea de expeditii.

9.2 Totusi, în cazurile în care raspunderea societatii de expeditii este angajata în conditiile pct. 9.1, aceasta este strict limitata, neputând depasi:

a) pentru activitatea de transport, pentru pagubele provocate marfii, din pierderi sau avarii si pentru toate consecintele care ar putea decurge din acestea:

a.1) transport rutier intern : echivalentul în lei a 2,5 USD/kg greutate bruta marfa lipsa sau avariata;

a.2) transport rutier international : 8,33 DST/kg greutate bruta marfa lipsa sau avariata;

a.3) transport feroviar :

a.3.1) pentru traficul international : 17 DST/kg greutate bruta marfa lipsa;

a.3.2) pentru traficul local din România : 70 lei/kg greutate bruta marfa lipsa;

a.4) transport aerian : 17 DST/kg greutate bruta marfa lipsa sau avariata;

a.5) transport maritim : 666,67 DST/pachet sau unitate sau 2 DST/kg greutate bruta marfa lipsa sau avariata, oricare dintre acestea este mai mare.

b) pentru activitatea de depozitare, pentru pagubele provocate marfii, din pierderi sau avarii si pentru toate consecintele care ar putea decurge din acestea: echivalentul în lei a 2,5 USD/kg greutate bruta marfa lipsa sau avariata;

c) pentru toate celelalte pagube, inclusiv cele decurgând din întârzierea livrarii, când este cazul, raspunderea sa este limitata la pretul transportului marfii.

9.3 Daca valoarea marfii excede limitele raspunderii societatii de expeditii, clientul este liber sa aleaga una din urmatoarele masuri:

a) sa suporte, în caz de daune, riscul rezultat din diferenta dintre raspunderea societatii de expeditii si valoarea marfii;

b) sa faca, la încheierea contractului, o declaratie de valoare a marfii care, daca va fi acceptata de societatea de expeditii, va ridica limita raspunderii acesteia pâna la valoarea declarata; în asemenea situatii se vor datora diferentele de pret corespunzatoare. Declaratia interesului special este o clauza expresa;

c) sa dea instructiuni societatii de expeditii pentru încheierea în contul sau a unei asigurari care sa acopere total sau partial riscul, indicând riscul si valoarea asigurata. Aceste instructiuni trebuie date pentru fiecare expeditie în parte, costurile pentru asigurarea Cargo „all risks” fiind suportate de catre client.

9.4 Societatea de expeditii nu raspunde daca pierderea totala ori partiala sau, dupa caz, alterarea ori deteriorarea s-a produs din cauza:

a) unor fapte în legatura cu încarcarea sau descarcarea bunului, daca aceasta operatiune sa efectuat de catre client;

b) lipsei ori defectuozitatii ambalajului, daca dupa aspectul exterior nu putea fi observata la primirea bunului pentru transport;

c) defectului ori inadecvarii containerelor sau a altor unitati de transport furnizate de client;

d) expedierii sub o denumire necorespunzatoare, inexacta ori incompleta a unor bunuri excluse de la transport sau admise la transport numai sub anumite conditii, precum si a nerespectarii de catre client a masurilor de siguranta prevazute pentru acestea din urma;

e) unor evenimente naturale inerente transportului în vehicule deschise, daca, potrivit dispozitiilor legii speciale sau contractului, bunul trebuie transportat astfel;

f) naturii bunului transportat, daca aceasta îl expune pierderii sau stricaciunii prin sfarâmare, spargere, ruginire, alterare interioara spontana si altele asemenea;

g) pierderii de greutate, oricare ar fi distanta parcursa, daca si în masura în care bunurile transportate sunt dintre acelea care prin natura lor sufera, obisnuit, prin simplul fapt al transportului, o asemenea pierdere;

h) pericolului inerent al transportului de animale vii;

i) faptului ca prepusul clientului, care însoteste bunul în cursul transportului, nu a luat masurile necesare pentru a asigura conservarea bunului;

j) unui act sau unei omisiuni a clientului sau a altei persoane decât societatea de expeditii, care actioneaza în numele clientului sau de la care aceasta a preluat marfa;

k) depozitarii în aer liber, daca acest mod de depozitare a fost agreat de client;

l) faptelor sau actiunilor care nu pot fi atribuite societatii de expeditii (ex. forta majora, conditiile atmosferice, greva, blocare a traficului, carantina, stare de razboi/asediu etc);

m) furtului/talhariei/pirateriei, daca au fost luate toate diligentele necesare privind protectia marfii;

n) întârzierii livrarii marfurilor, exceptând situatia când s-a convenit de comun acord în mod diferit în scris;

o) pierderilor indirecte sau colaterale, cum ar fi, fara însa a se limita la, pierderea profitului sau pierderea pietei;

p) oricarei alte împrejurari prevazute prin lege speciala.

Articolul 10 – Asigurari

10.1 Societatile de expeditii încheie polita de asigurare a raspunderii contractuale. Aceasta polita acopera raspunderea ce ii revine societatii de expeditii pentru pierderea, avarierea sau distrugerea totala sau partiala a marfii, precum si pentru alte pierderi financiare legate de expeditie (de depozitare, de limitare a pagubelor, de redirectionare a marfii etc) produse între momentul luarii în primire a marfii pentru expeditie si momentul predarii ei destinatarului, daca avarierea, pierderea sau cheltuielile sunt consecinta culpei proprii sau a subcontractantilor angajati în executarea transportului. 8

10.2 În cazul în care marfa este asigurata printr-o polita de asigurare Cargo „all risks” încheiata de societatea de expeditii în numele si la solicitarea clientului, clientul întelege suportarea costurilor cu emiterea asigurarii, aceasta fiind încheiata în interesul sau. În caz de dauna, se considera ca societatea de expeditii si-a îndeplinit obligatiile odata cu avizarea daunei catre asigurator, la cererea clientului. Gestiunea ulterioara a dosarului de dauna se poate face de catre societatea de expeditii doar în baza unor instructiuni ferme din partea clientului si pe riscul si costurile acestuia din urma.

10.3 Societatea de expeditii este îndreptatita la un tarif administrativ separat de prima de asigurare si, evident, suplimentar fata de tariful de transport, pentru a încheia asigurarea Cargo „all risks”, a gestiona plângerile si orice alte sarcini administrative în legatura cu plângeri si evaluari.

Articolul 11 – Depozitare si Transporturi speciale

11.1 Alegerea locatiei pentru depozit (propriu sau al unei terte parti) revine societatii de expeditie. În cazul unui depozit al unei terte parti, societatea de expeditii trebuie sa informeze clientul în scris si imediat despre societatea care asigura depozitarea, indicându-i adresa, iar în cazul unei recipise de depozit, sa mentioneze acest fapt pe recipisa.

11.2 Clientul are dreptul de a inspecta depozitul. Obiectiile sau plângerile despre depozitarea bunurilor trebuie sa fie facute imediat. În cazul în care clientul nu îsi exercita dreptul la inspectie, acesta renunta la toate drepturile de obiectiune împotriva depozitarii, atâta timp cât alegerea depozitului este conforma cu diligenta comerciala obisnuita a unei societati de expeditii.

11.3 Accesul la depozit este garantat doar clientului, în timpul orelor normale de lucru ale societatii de expeditii si doar în prezenta sa.

11.4 În cazul în care clientul manipuleaza bunuri (ex. luarea de esantioane) societatea de expeditii poate solicita ca numarul, greutatea si starea bunurilor sa fie inspectate împreuna cu clientul. Daca clientul nu este de acord cu acest lucru, societatea de expeditii va fi exonerata de orice raspundere pentru pagubele descoperite mai târziu, cu exceptia cazului în care prejudiciul nu a fost în mod clar cauzat de manipularea bunurilor de catre client.

11.5 În cazul unor discrepante de inventar, societatea de expeditii are dreptul de a echilibra deficitul si surplusul aceluiasi produs.

11.6 În cazul unor transporturi speciale (marfuri perisabile, animale vii, marfuri periculoase), societatea de expeditii va pune la dispozitia clientului informatiile necesare executarii transportului, variantele de transport, tarif, asigurari etc, pe baza carora clientul sa poata conveni, în cunostinta de cauza, contractul de expeditie.

11.7 Daca marfurile speciale pun în pericol alte bunuri, proprietati, mediu, oameni sau reprezinta o sursa potentiala a oricaror daune, societatea de expeditii va fi îndreptatita sa actioneze si sa se ocupe de marfa astfel încât sa reduca sau sa elimine astfel de pericole, pe riscul si costul clientului, daca acesta nu reuseste sa comunice adecvat instructiuni în termen de doua zile de la informarea facuta de catre societatea de expeditii, sau într-un alt termen stabilit în scris.

Articolul 12 – Vamuiri

12.1 Societatea de expeditii poate prevedea în contractul de expeditii si operatiunile de comisionar în vama, daca poseda autorizatiile legale, sau poate angaja un comisionar în vama. Pentru aceasta activitate societatea de expeditii trebuie sa respecte toate cerintele legislatiei vamale aplicabile, sa convina în scris cu clientul garantiile necesare si prezentarea documentelor prevazute de lege.

12.2 Pentru aceasta activitate, clientul datoreaza tarifele convenite între parti, pe lânga taxele prevazute la pct. 6.8.

Articolul 13 – Documente si formulare FIATA

13.1 FIATA a creat câteva documente si formulare pentru a stabili un standard uniform de utilizat de catre expeditorii din întreaga lume. Acestea sunt: FBL – FIATA Multimodal Transport Bill of Lading, FWB – FIATA Multimodal Transport Waybill, FCR – Forwarder’s Certificate of Receipt, FCT - Forwarder’s Certificate of Transport, FWR – FIATA Warehouse Receipt, SDT – Shipper’s Declaration for the Transport of Dangerous Goods, SIC – Shipper’s Intermodal Weight Certification, FFI – FIATA Forwarding Instructions.

13.2 Documentele si formularele FIATA pot fi utilizate doar de catre membrii organizatiilor nationale ale societatilor de expeditii (USER).

13.3 În România documentele si formularele FIATA sunt tiparite si distribuite de USER, care este autorizata în acest scop de FIATA. USER tine evidenta documentelor distribuite, având responsabilitatea folosirii acestora în scopul pentru care au fost emise.

13.4 Documentele si formularele FIATA, precum si modul lor de utilizare, sunt descrise pe pagina de internet a USER si într-o brosura ce este pusa la dispozitia membrilor.

Articolul 14 – Conditii de plata

14.1 Plata transportului si a celorlalte servicii se face de catre client pe baza facturii emise de societatea de expeditii. Termenul de achitare a sumelor facturate este cel prevazut în contractul de expeditii/comanda de transport, dar nu poate depasi termenele legale.

14.2 Toate sumele de bani datorate de client vor fi platite fara deduceri sau amânari în contul oricarei pretentii de daune.

14.3 Pentru întârzierea platii, clientul datoreaza penalitati de 0,15% din valoarea sumei, pentru fiecare zi de întârziere, daca nu s-a convenit altfel între parti.

Articolul 15 – Dreptul de gaj si dreptul de retentie

15.1 Societatea de expeditii va detine un drept general de gaj si de retentie asupra marfurilor si asupra oricaror documente aferente acestora, pentru orice suma de bani datorata în orice moment societatii de expeditii de catre client, inclusiv taxele de depozitare pentru retentia marfurilor si orice costuri aferente recuperarii acestora, si poate exercita respectivul drept în orice maniera rezonabila pe care o considera de cuviinta.

15.2 Dreptul de retentie înceteaza daca cel interesat consemneaza suma pretinsa sau ofera retentorului o garantie suficienta.

Articolul 16 – Forta majora

16.1 Partile contractante nu vor fi raspunzatoare pentru neexecutarea la termen si/sau în mod necorespunzator, total sau partial, a oricareia dintre obligatiile care îi incumba, daca neexecutarea obligatiei respective a fost cauzata de un eveniment imprevizibil la data încheierii contractului si ale carui consecinte sunt de neînlaturat de partea care îl invoca.

16.2 Partea care invoca forta majora este obligata sa aduca la cunostinta celeilalte parti, imediat si în mod complet, producerea acestuia si sa ia toate masurile care îi stau la dispozitie în vederea limitarii consecintelor respectivului eveniment.

16.3 Cazurile de forta majora exonereaza societatea de expeditii, pe durata lor, de obligatiile ce sunt afectate de aceste circumstante. În aceste cazuri, societatea de expeditii sau clientul au dreptul de a rezilia contractul, chiar daca acesta a fost partial realizat. Daca societatea de expeditii sau clientul solicita rezilierea contractului, societatea de expeditii este îndreptatita la plata tuturor costurilor suportate de aceasta pentru executarea contractului pâna la data rezilierii acestuia.

16.4 Partea care a invocat forta majora trebuie sa faca dovada acesteia în termen de maximum 5 zile de la data încheierii acesteia.

Articolul 17– Reclamatii

17.1 Reclamatiile izvorând din contractul de expeditie se depun în forma scrisa, având anexate documente care sa ateste continutul reclamatiei (documente doveditoare).

17.2 Societatea de expeditii trebuie sa raspunda în termene rezonabile, dar nu mai mult de 30 de zile de la primirea reclamatiei cu documentatia necesara.

17.3 Daca reclamatia este generatoare a unui litigiu, partile vor încerca o solutionare amiabila.

17.4 În lipsa unor prevederi contrare convenite, litigiile dintre client si societatea de expeditii sau dintre aceasta si partile îndreptatite legal, ramase nesolutionate pe cale amiabila, sunt de competenta organelor judecatoresti din localitatea unde îsi are sediul societatea de expeditii. Se poate apela la arbitraj, de preferinta unul specializat în transporturi, daca o clauza arbitrala a fost prevazuta expres în contractul de expeditii sau daca partile agreaza ulterior asupra rezolvarii litigiilor dintre ele prin intermediul arbitrajului.

17.5 Raporturile juridice dintre societatile de expeditii si clienti, generate din aplicarea acestor conditii generale, sunt reglementate de dreptul român.

17.6 Dreptul la actiune izvorând din contractul de expeditie se prescrie în termen de un an socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destinatie sau din ziua în care ar fi trebuit sa se faca predarea lor, cu exceptia dreptului la actiunea referitoare la transporturile care încep sau se termina în afara Europei, care se prescrie în termen de 18 luni. Aceste Conditii generale au fost aprobate de Adunarea Generala a Membrilor din 6 mai 2021.

Galerie foto
  • ...