Lunca - Pavaje, dale, borduri, jgheaburi si alte elemente pe matrite, Bucuresti

Venim in intampinarea multor incepatori in productia de pavaje, dale, etc.De la inceput arat ca aproape oricare dintre cei ce produc  pavaje pentru nevoi proprii sau ca afacerei, au propria reteta sau retete apropiate. Reteta propusa am folosit-o timp de cativa ani, a trecut testul unor verificari de calitate in laborator si testul timpului in exploatare. Folosesc solutia cu doua straturi de compozitie:                I.Strat uzura;                II.Strat de rezistenta;Mai arat ca reteta prezentata, corespunde ingredientelor pe care le avem la dispozitie in zona (in Bucuresti) , sau pe care le comercializam si se afla in totalitate la vanzare: forme pavaj(matrite), coloranti, aditivi , decofrol;Compozitie:

      3.    Aditiv: 150-200 ml – solutie BV3(1 kg BV3* se dizolva in 2,5 l  apa), rezultind aproximativ 3 litri solutie de  aditiv;                                                          * 1Kg BV3 ajunge la 16-17 saci de ciment;                                                                                                                                                      4. Colorant 4% din cantitatea de ciment, 2 kg de colorant la un sac de ciment de 50 kg – 4 kg colorant la 100 kg.ciment;II. Strat de rezistenta      -        1.   Nisip de riu spalat,granulatie 0-3 mm, 7 galeti cu capacitate de 10 litri

Mod de preparare material;Se prepara mai intai stratul de uzura (stratul  I) ,respectand proportia in compozitie in functie de marimea betonierei, punand in betoniera ce se roteste, pe rand: nisip, culoare, apa, aditiv, ciment si se lasa sa se roteasca circa 8-10 minute( se obtine o culoare mai vie daca betoniera este cu amestec fortat). Se rastoarna amestecul intr-un vas si se prepara  stratul II. Pentru stratul II se pune in betoniera, in ordine : margaritar, nisip, culoarea, apa cu aditiv si ciment. Se amesteca circa 5 minute si se rastoarna in alt vas. Cantitatea necesara pentru al doilea strat este de circa 6-7-9 ori mai mare decat cantitatea necesara pentru primul strat, pentru grosimi de pavele de 4,5 ; 6 ; 8 cm.Mod de lucru:

 Se masoara grosimea stratului de uzura dupa vibrare si daca aceasta se incadreza in grosimea de 5-7 mm, se stabileste modul de umplere a vasului cu care se pune stratul I in forme. Se aseaza formele ce urmeaza a fi turnate, pe masa de vibrat si se umplu cu material din statul I  toate formele  si se vibreaza 30-50 secunde. Semnul ca o forma este indeajuns de vibrata si aerul din compozitie este eliminat (materialul ‘fierbe’), este spuma ( ca la fierberea supei)de deasupra materialului vibrat. Daca una sau mai multe forme nu a a juns la fierbere dupa aproximativ 30-50 secude se preseaza usor cu mana  pe formele ce se afla pe anumite zone ale mesei de vibrat ce nu vibreaza corespunzator, astfel ca si acestea sa fie in contact cu suprafata mesei de vibrat si sa se elimine aerul. In circa 5 secunde si acestea incep sa ‘fiarba’. Timpul de vibrare nu trebuie sa fie mai mare de 30-50 secunde. Materialul de uzura se face ‘smantanos’ pentru nu a curge usor din vasul cu care se masoara, iar atunci cand se aseaza in forma sa se intinda pe toata suprafata formei, numai la vibrare.Se opreste vibrarea si se completeaza cu stratul II pina la fataformei. Stratul II se face mai moale, astfel ca acesta se vibreaza 10-15 secunde pina la ‘fierbere’. Atentie, la punerea materialului pe fiecare strat se amesteca materialul din vasul de depozitare temporara pentru a evita sedimentarea, iar punerea materialului din stratul II se face usor, fara a provoca dislocarea materialului vibrat din stratul I. Daca nu se respecta acest  aspect este posibila dislocarea materialului din stratul I de catre stratul II, provocind o pata prin patrunderea stratului II in stratul I.Se ridica formele de pe masa de vibrat, se aseaza formele unele peste altele  cate 4-5 bucati si se transporta la locul destinat uscarii. Pentru comoditate se pot pune euro-paleti aproape de masa de vibrat si se transporta cu trans-paletul incarcat cu forme, la locul de uscare. Formele luate de pe masa de vibrat se aseaza pe randuri despartite intre ele printr-o folie de plastic si o placa de OSB, placaj, astfel ca randurile succesive sa aiba desenul formei incrucisate. Folia pastreaza apa in forma, necesara pentru priza cimentului , iar placa de OSB mentine planeitatea pentru urmatoarele forme. Se pot pune pe un euro-palet circa 0,8-1 m inaltime si paletul poate fi transportat la locul de uscare in maxim 1h de la primele forme asezate(pentru a evita inceperea prizei de intarire).La locul de uscare peste tot paletul se pune o folie si se leaga jos pentru a pastra umiditatea. Daca nu se transporta la timp la locul de uscare, la transport se pot fisura pavajele din forma.Pavajul se decofreaza dupa 24h(vara) sau 48h(pe timp mai rece) , folosindu-se dispozitive de decofrare pentru a limita spargerea extremitatilor inca crude.Dupa decofrare, pavajul se depoziteaza pe paleti cu o inaltime pina la 0,5-1 m, functie de grosimea pavajului, se uda abundent 2-3 zile, invelindu-se pavajul cu folie (pentru a continua absorbtia de apa necesa cimentului din pavaj).Considerente :Avantajele folosirii stratului de uzura sunt urmatorele:1.  O calitate foarte buna a stratului superficial care suporta toate agresiunile exterioare folosindu-se cantitatea maxima de ciment pentru stratul de uzura si cantiatea minima de  ciment in toata masa pavelei;2. Se evita exfolierea stratului superficial, pentru ca Stratul II care contine margaritar nu trebuie sa ajunga in Stratul I.                               3. Folosirea unei cantitati economice de colorant in primul strat, si a unei cantitati minime in stratul al doilea pentru a da impresia unui pavaj colorat in masa.Dezavantaje :Manopera mai costisitoare in cazul folosirii producerii pavajului in doua straturi