City Dent-cabinet stomatologic-Bucuresti

In CityDent exista un departament de estetica dentara specializat in lucrarile pe front (dintii din fata) care prezinta mai in detaliu procesul de modificare estetica a dintilor frontali pentru cei care isi doresc sa-si schimbe zambetul. 

Principalele tratamente care pot oferi un zambet sanatos si stralucitor sint coroanele din ceramica (coroanele intregral-ceramice sau cele pe suport de zirconiu) si fatetele. Pentru a atinge cele mai bune rezultate, este suficienta remodelarea a nu mai mult de 6-8 dinti, in particular dintii frontali ce sunt vizibili atunci cand pacientii zambesc.

Cu siguranta, un stomatolog cu expertiza in cosmetica dentara va sti sa arate unui pacient care dintre optiuni se potriveste mai bine acestuia.  De fiecare data in clinica aratam pacientilor nostri o simulare la cum vor arata dintii frontali ai acestora in urma interventiei ce o preconizam astfel incat fiecare dintre ei sa poata vedea exact cum va arata rezultatul final si sa poata simti si mai tangibil diferenta in bine ce poate fi obtinuta cu ajutorul materialelor si abordarii recomandate de noi.

Exista mai multe tipuri de coroane printre care: coroanele metalo-ceramice (popular numite din portelan), integral-ceramice sau cele cu suport de zirconiu.

Restaurarile estetice in stomatologie folosesc materiale ce au capacitatea de a imita cat mai in detaliu tesutul dentar. Astfel, ca si culoare, au aparut diverse materiale cu posibilitati estetice din ce in ce mai bune. O alta calitate necesara materialelor pentru restaurari este biocompatibilitatea, calitate ce asigura longevitatea restaurarii dentare aflata in contact cu tesuturile cavitatii bucale.

Un material ce imbina aceste calitati este dioxidul de zirconiu (Dioxid de Zirconiu Tetragonal, stabilizat partial cu Yttriu).

Acest material este important in medicina pentru proprietatile sale deosebite precum rezistenta mare la flexiune si duritate, dar si a biocompatibilitatii deosebite, astfel fiind folosit de exemplu pentru realizarea capului femural in protezele de sold, a membrelor artificiale sau a aparatelor auditive.

In industrie folosirea acestui material este foarte diversificata: fabricarea componentelor rezistente la forte termomecanice in industria motoarelor diesel sau avioanelor cu reactie, izolatii superioare ale navelor spatiale, frane ale masinilor sport, senzori lambda, unelte de taiat rezistente la tocire, etc.

Dioxidul de zirconiu este folosit cu succes in medicina dentara pentru confectionarea capelor interne ale coroanelor dentare deosebit de estetice, inlocuind clasicele aliaje metalice. Caracteristicile care il recomanda pentru aceasta sunt urmatoarele:

• Compatibilitate biologica excelenta – absolut bio-inert. Puritatea materialului este in proportie de 99,9%. Prezenta sa in vecinatatea directa a tesutului uman nu il influenteaza in niciun fel. Materialul nu are gust si nu exista reactii alergice de niciun fel.
• Porozitatea este zero, posibilitatea impregnarii materialului si astfel denaturarea calitatilor sale fiind inexistenta.
• Oxidul de zirconiu este inert si din punct de vedere termic. El realizeaza astfel o bariera de protectie a pulpei dentare (nervul dintelui) impotriva variatiilor termice, ce o pot afecta.
• O coroana de ceramica pe suport de oxid de zirconiu are o transluciditate apropiata tesutului dentar, ea reflectand lumina naturala precum un dinte natural. Acest avantaj net in fata opacitatii unei coroane ceramice cu capa metalica o recomanda pentru restaurarile dintilor frontali.
• O alta caracteristica folositoare in protezarea dintilor frontali este lipsa coroziunii oxidului de zirconiu, astfel tesutul gingival din jurul marginilor coroanelor nu mai capata lizereul gri specific restaurarilor ce au in componenta metale.
• Rezistenta crescuta il recomanda ca material de restaurare atat pentru dintii frontali cat si pentru zonele laterale supuse unor forte masticatorii insemnate.
• Coroanele din ceramica pe suport de oxid de zirconiu au o greutate mai mica decat cele pe suport metalic, asadar acomodarea cu noile lucrari protetice este mult mai rapida.
• Perfecta adaptare a coroanelor pe suport de oxid de zirconiu permite cimentarea cu materiale biocompatibile evitand iritarea pulpei dentare sau a tesutului gingival. Precizia coroanelor este data de tehnologia CAD-CAM de prelucrare computerizata a blocurilor de oxid de zirconiu.

Pacientii nostri au asteptari ridicate cu privire la nivelul de servicii medicale pe care il asteapta din partea noastra. Ei isi doresc un zambet de invidiat datorita perfectiunii sale, iar pentru aceasta dintii nu trebuie sa fie usor de identificat ca nefiind naturali sau revitalizati de tratamente dentare.

Este cunoscut in randul specialistilor in cosmetica dentara faptul ca numai coroanele executate in intregime din zirconiu sau integral-ceramice reusesc sa mimeze translucenta dintilor naturali, lucru greu de obtinut de exemplu in cazul coroanelor metalo-ceramice, care nu pot ascunde opacitatea datorata aplicarii fatetei ceramice, chiar si adusa la nuanta de culoare a celorlati dinti naturali, pe o structura metalica artificiala.

Zirconiu este un material cu proprietati similare portelanului ceramic, dar care insa arata mult mai frumos si natural fata de oricare alt material ceramic si este mai rezistent decat acesta la flexiune si duritate. Dioxidul de zirconiu este folosit cu succes in medicina dentara pentru confectionarea capelor interne ale coroanelor dentare deosebit de estetice ce inlocuiesc clasicele aliaje metalice, dar si a unor implanturi dentare. Perfecta adaptare a coroanelor de zirconiu permite cimentarea cu materiale biocompatibile evitand iritarea pulpei dentare sau a tesutului gingival.

Coroanele de zirconiu sunt apreciate pentru frumusetea si naturaletea lor. Zirconiul le permite acestora sa fie subtiri, protejand astfel dintele de o prelucrare prea mare si reusind sa pastreze cat mai mult din materialul natural al acestuia. In plus, coroanele de zirconiu au o mult mai buna sigilare marginala in gingie, evitand aparitia in timp a unei linii inchise la culoare asa cum se intampla in cazul coroanelor metalo-ceramice. Pretul unei coroane de zirconiu este de 1925 lei.

Ce sunt protezele dentare?

Protezele dentare sunt elemente protetice fixe sau mobile pentru înlocuirea dinţilor. În timp, tipurile de proteze au evoluat, astfel încât pacienţilor care au nevoie de proteze dentare să se poată acomoda mai repede, să arate mai bine şi să fie ofere o senzaţie cât mai apropiată de dinţii naturali.

Proteza dentară are rolul de a restaura frumuseţea zâmbetului pacienţilor noştri, precum şi a restabili funcţiile cavităţii bucale.

Timpul de obişnuire cu proteza dentară diferă de la pacient la pacient, de la lucrare la lucrare: acomodarea cu protezele dentare poate dura între câteva săptămâni până la câteva luni. Senzaţia că proteza nu este bine prinsă şi că poate cădea în orice moment este reclamată de mai mulţi clienţi, însă în timp muşchii obrajilor şi limba se vor obişnui să susţină proteza dentară şi senzaţia de disconfort va dispărea.

La cât timp se schimbă protezele dentare? Asemeni perioadei de acomodare, perioada la care protezele dentare trebuie schimbate diferă de la pacient la pacient. Se ştie că, în timp, apar modificări la nivelul cavităţii bucale, ceea ce ar putea duce la slăbirea protezei, la iritarea gingiilor sau la apariţia unor probleme de masticaţie. Proteza dentară ar putea fi schimbată şi din cauza uzurii normale. Se recomandă controlul anual al protezei, în vederea evitării apariţiei unor probleme la nivelul protezei dentare.

Tipuri de proteze dentare

În funcţie de nevoile fiecărui pacient în parte, recomandările medicului stomatolog vor fi diferite. Tipurile de proteze dentare sunt organizate în funcţie de mobilitatea protezei, în funcţie de materialul folosit şi în funcţie de întinderea şi poziţionarea lucrării.

Aşadar, principalele tipuri de proteze dentare sunt:

• proteze fixe (punţi dentare), realizate integral din materiale acrilice, din compuşi metalici, din zirconiu sau din ceramică; lucrările protetice fixe cele mai simple sunt compuse din 2 dinţi ce folosesc ca stâlp şi un corp de punte – acestea nu sunt recomandate decât atunci când dinţii-stâlpi au implantarea osoasă stabilă;
• proteze mobile, realizate din răşini acrilice ce pot încorpora ceramică sau metal pentru un aspect mai plăcut sau o structură mai straşnică; la rândul lor, protezele mobile pot fi:
  • proteze dentare totale convenţionale, necesară pentru a substitui absenţa tuturor dinţilor, de pe ambele maxilare, după extracţia unităţilor dentare şi vindecarea ţesuturilor (pot trece chiar şi câteva luni între extracţia dinţilor şi montarea protezei convenţionale);
  • proteze dentare totale imediate – se aplică imediat după extracţia dinţilor şi poate presupune adaptări ale lucrării după vindecarea gingiilor, însă are avantajul că pacienţii nu rămân prea mult timp fără dantură;
  • proteze dentare parţiale (alternative pentru punţile dentare) se realizează pentru pacienţii care au unul sau mai mulţi dinţi absenţi, dar încă nu necesită sau nu doreşte proteză dentară totală; în acest caz, se creează un cadru metalic ce se va ancora de dinţii naturali prin croşete metalice;
  • supraproteze – un tip de proteză asemănător celorlalte, cu diferenţa că sunt folosiţi una sau mai multe unităţi dentare pentru suportul lucrării; supraprotezele oferă o stabilitate mai bună în timpul masticaţiei.

Protezele dentare - îngrijire

Pentru a evita apariţia altor probleme stomatologice, uzura prematură a protezei dentare şi scăderea rezistenţei acesteia, medicii stomatologi recomandă:

• să nu lăsaţi proteza dentară să se usuce – când nu o purtaţi, proteza trebuie să fie păstrată în apă curată (rece) sau, şi mai bine, într-o soluţie specială pentru curăţarea protezelor;
• să menţineţi o igienă orală corespunzătoare: periaţi de minimum 2 ori pe zi pentru a preveni pătarea protezei şi pentru a înlătura placa bacteriană;
• înainte de fixarea protezei, periaţi gingiile, limba, interiorul obrajilor şi palatul pentru a curăţa cavitatea bucală şi pentru a stimula circulaţia din ţesuturi;
• când manevraţi proteza dentară mobilă, asiguraţi-vă că o faceţi deasupra unui prosop moale sau deasupra unui vas plin cu apă (de exemplu, deasupra chiuvetei) – la contactul cu suprafeţe dure, proteza se poate sparge;
• în cazul deteriorării protezei dentare, adresaţi-vă stomatologului.

Ce este un pivot dentar?

Pivotul dentar reprezintă o lucrare protetică necesară în cazul dinţilor fracturaţi sau cariaţi; pivotul dentar este acoperit cu o coroană dentară.

Pivotul dentar mai este denumit şi “dispozitiv corono-radicular”, “dispozitiv radicular”, “ştift dentar”, “ştift radicular” sau “dinte cu cui” (în limbajul familial).

Dispozitivul radicular este compus din:

• partea radiculară (pivotul care se fixează în canalul radicular în urma tratamentelor endodontice corespunzătoare);
• partea coronară (continuarea părţii radiculare, se află deasupra gingiii şi are forma şi dimensiunile dintelui înlocuit).

Rolul pivotului dentar este fie să înlocuiască partea coronară a unui dinte fracturat, fie să înlocuiască un întreg dinte distrus.

Cauze pentru care poate fi nevoie de un pivot dentar:

• progresia cariilor dentare în profunzimea dintelui;
• fractură accidentală a dintelui;
• o fisură dentară netratată;
• subţierea pereţilor unui dinte (din cauza extinderii avanasate a cariei dentare) etc.

Tipuri de pivoturi dentare – în funcţie de modul de realizare, pivoturile dentare pot fi:

• prefabricate – confecţionate din aliaje metalice, fibre de cuarţ, aliaje din titan etc;
• turnate – confecţionate de regulă în laboratoare specializate din aliaje metalice cu aur, titan, crom-nichel; de curând, au apărut şi pivoturi din zirconiu.

Pivotul dentar - etape clinice

Implementarea unui pivot dentar cuprinde mai multe etape, după cum urmează:

• consultaţia – necesară pentru a determina paşii tratamentului stomatologic;
• pregătirea dintelui;
• pregătirea canalului radicular sau a canalelor radiculare, după caz.

În timpul consultaţiei, se va discuta despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească dintele pentru a putea fi creat un pivot dentar. Pe scurt, trebuie îndeplinite anumite condiţii la examenul clinic şi anumite condiţii la examenul radiologic.

La examenul clinic:

• dintele trebuie să nu fie mobil;
• trebuie să nu existe dureri spontane sau la atingerea dintelui care urmează a avea pivot;
• trebuie sa nu existe infecţii sau inflamaţii ale gingiei dintelui de tratat;
• dintele trebuie să fie suficient de stabil pentru a putea susţine pivotul şi nu fie rupt dincolo de nivelul gingiei

La examenul radiologic se va analiza pe radiografia retro-alveolară:

• lungimea canalelor radiculare şi numărul acestora;
• dacă obturaţia de canal a fost realizată corect – această trebuie să fie omogenă până la vârful rădăcinii;
• dacă există infecţii vizibile (chisturi sau granuloame) sau resorbţii osoase în jurul dintelui.

Ce mai trebuie ştiut despre pivotul dentar?

Este bine ca pancienţii să ştie că pivotul dentar nu poate fi confecţionat atunci când:

• dintele nu este tratat endodontic sau au apărut complicaţii în urma unor tratamente de canal şi obturaţii radiculare realizate incorect;
• dintele de tratat este mobil;
• dintele este fracturat până sub nivelul gingiei, situaţie în care rădăcina rămasă nu ar putea susţine pivotul.

Diferenţa dintre pivot dentar şi implant dentar

Pivotul dentar este adesea confundat cu implantul dentar, însă acestea sunt două proceduri stomatologice diferite.

În timp ce pivotul dentar reprezintă un dispozitiv dintr-o singură bucată ce se fixează în rădăcină (partea radiculară, lăsând la suprafaţă doar partea coronară), implantul dentar este un dispozitiv ce se inserează în os, înlocuind rădăcina dintelui. Aceasta este diferenţa principală din punct de vedere tehnic dintre pivotul dentar şi implantul dentar.

Pivotul dentar foloseşte părţi reminiscente ale dintelui, fiind recomandat pentru dinţii care au coroana dentară deteriorată şi nu pot fi plombaţi, în timp ce implantul înlocuieşte dintele în întregime.

O altă diferenţă între cele două dispozitive este preţul fiecărei lucrări în parte, însă acesta variază şi în funcţie de materialele folosite pentru executarea lucrării stomatologice.