Beraria H Restaurant, muzica, dans - Bucuresti

Am fost miercuri la Beraria H pentru o întâlnire cu noul bucatar-sef Catalin Scarlatescu si o degustare a câtorva noi preparate, inclusiv un burger ca pentru Turul Burgerilor.

Aveam dreptate când spuneam ca mâna unui bucatar bun se cunoaste nu doar la pus condimente si potrivit focul, ci si în alcatuirea meniului. Poate cea mai importanta modificare facuta de Scarlatescu este aparitia unei categorii finger food, adica mici gustari care sa mearga cu bere.

Aici au aparut aschii de pui (18 lei), adica aripioare ciopârtite si marinate si în usturoi, ca au o aroma subtila de mujdei, si acadele de berarie (15 lei), adica bacon copt cu sos barbeque si pus în tepusa, si pui învelit (22 lei), adica bucatele de pui învelite în bacon. Am mâncat, sunt foarte bune si împreuna cu celelalte optiuni din sectiunea finger food îti ofera ceva de rontait la bere.

Am gustat din coastele de porc, care sunt gatite în cuptor si apoi fripte pe gratar înainte de servire. Sunt perfecte! Sunt printre cele mai bune coaste pe care le-am mâncat vreodata, se taie cu furculita (ca sa citez din Scarlatescu, ce statea lânga mine la masa “lasa cutitul, nu ti-am zis ca n-ai nevoie, uite cum se rup!”), carnea este moale, dar totusi ferma pe os, iar gustul este excelent. Cu prima ocazie când revin la H cu siguranta voi mai lua o portie (care cuprinde 4 coaste la 35 de lei – cam scump -, în fotografie vedeti o jumatate de portie).

Gulasul “Pilu Gulash” (30 de lei) este de asemenea bun, probabil printre cele mai bune din Bucuresti, unde nu prea ai multe optiuni. Descris în meniu ca fiind “tocana de vitel dupa reteta autentica a batrenei Pilu din Gheorg, cu aroma de chimen si sos de rosii”, am aflat ca batrâna Pilu este bunica unui alt chef cunoscut pe la noi, reteta fiind obtinuta cu greu de Scarlatescu dupa o vizita pe acolo. Carnea este frageda, gustoasa, cam putin sos lichid pentru gustul meu, dar un gulas bine facut.

Mai jos vedeti o ceafa de porc (20 de lei). Pare o friptura de vita, mai ales asa cu sos de piper peste ea, dar este ceafa de porc cum n-am mai mâncat pâna acum, o felie groasa si facuta, cred eu, la cuptor asa cum se face friptura de porc la tava. Buna, moale, recomandata.

Iata si noul H Burger (35 de lei), servit cu salata si cartofi prajiti taiati în forma de inele. Burgerul este mare, sunt 250 de grame de carne, iar în interior cuprinde si brânza camembert si dulceata de ceapa.

Chifla are seminte de dovleac presarate pe ea si este foarte pufoasa. E multa carne, simti în principal gustul ei, iar sfatul meu este sa cereti de la început ceva sosuri în plus (si carnea facuta mediu, sa iasa mai suculent), ca altfel va parea cam uscat. Cel mâncat de mine avea si cam multe zgârciuri în carne, dar asta e dupa norocul fiecaruia.

O sa merg altadata în mod anonim pentru Turul Burgerilor. Acum nu pot spune ca s-a gatit special pentru noi (discutia a mers la modul “dar gulasul cum este?” si Scarlatescu chema un ospatar si-i spunea “adu-ne o portie de gulas”), dar pentru acea serie de articole prefer sa ramâna totul asa cum l-am pornit ca principiu.

Am terminat degustarile cumva cu concluzia pe care o ziceam într-un comentariu la primul articol, ca un bucatar bun face diferenta între o mâncare banala si una pe care o lauzi si altora si te face sa revii acolo. Una e sa ai ceafa de porc în meniu, alta este sa ai ceafa facuta ca la Beraria H. La fel si coastele de porc, se vede ca au fost bine planuite.

Meniul nou are si multe alte preparate interesante pe acolo, precum patru supe si ciorbe, snitel de vitel, salate pentru domnisoare, cârnati noi si altele. La primavara, când se deschide terasa, se promit si scoici si alte preparate, ca sunt planuri mari pentru a transforma bucataria într-un element principal al berariei, nu doar ceva de luat pe lânga bere.

Cât despre Scarlatescu, a vorbit cu noi, ne-a raspuns la tot ce-am întrebat despre emisiuni TV (spune ca sezonul doi din Hell’s Kitchen va fi complet diferit, pentru a nu mai repeta greselile din primul sezon), iar pentru Beraria H pare a fi o alegere buna. Cum spunea chiar el, nu-i vorba doar de pregatit mâncare, ci trebuie si sa stii sa coordonezi o bucatarie cu aproape 40 de bucatari si o armata de ospatari (atât de multi încât în fiecare saptamâna apar unii noi si dispar din cei vechi), iar Scarlatescu vine cu experienta de la Howard Johnson, unde se gatea 24 de ore pe zi si uneori pentru mii de oaspeti simultan.

Pe total, este o schimbare vizibila în calitatea preparatelor si te face sa vrei si mâncare pe lânga bautura, ba chiar sa si revii pentru ea. Sa vedem cum evolueaza în timp totul.

Apropo, la orele 12-16 au si meniul zilei la prânz, pentru 22 de lei, în caz ca lucrati în zona.