Câte feluri de pensii există în România și cum faci ca să le iei
Care e deosebirea între piloanele I, II, III și IV; Cât trebuie să plătești pentru fiecare; Ce avantaje oferă pensiile private; Care dintre ele pot fi lăsate moștenire; Ce e pensia PanEuropeană
În România, sistemul de pensii este organizat pe mai multe niveluri, numite „piloni”, pentru a ajuta oamenii să aibă niște bani la bătrânețe. Dacă o mai apucă. Pe lângă variantele românești, pentru că suntem membri UE mai avem la dispoziție și așa numita Pensie PanEuropeană, chit că e mai puțin cunoscută și prin urmare și mai puțin accesată.
Împreună toate aceste instrumente financiare de economisire reprezintă o alternativă cuminte la varianta mai aventuroasă a investițiilor pe bursă sau în orice alte domenii, de capul tău. Desigur, o variantă și mai cuminte sau măcar tradițională ar fi salteaua sau ciorapul, dar de alea știe toată lumea și nu trebuie explicate.
Mai jos încercăm o explicație cât de cât simplificată a acestor tipuri de pensii, a beneficiilor fiscale oferite de stat pentru fiecare și cum anume pot fi accesate ele. Deci care e treaba cu piloanele astea de pensii? Pe scurt, situația stă cam așa:
Pilonul I (Pensia de stat și cât valorează ea)
Pilonul I este obligatoriu. Dacă ești angajat cu contract de muncă - sau dacă ai un venit din activități independente care depășește anumite praguri compuse din mai multe salarii minime pe economie - 25% din salariul tău brut merge către stat pentru a plăti pensiile actuale și a-ți asigura viitoarea pensie publică.
Spre deosebire de celelalte piloane, pensia de stat NU este cu capitalizare, adică nu o să ai la bătrânețe cât ai contribuit în activitate plus eventuala apreciere a banilor adunați, ci vei primi la pensie numai cât o să se îndure guvernul de atunci să facă punctul de pensie, și mai ales dacă vor fi suficienți angajați în economie care să=ți plătească și ție pensia.
De exemplu, acum (în 2026), România are în jur de 5,7 milioane de angajați (deci contributori forțați la Pilonul I) și 4,9 milioane de pensionari, ceea ce vorbește de la sine despre cât de încordată e situația. Conform INS, pensia medie lunară este de 2.900 de lei, mai mult chiar și decât salariul minim net pe economie.
Pilonul II (Pensia privată obligatorie și la cât poate ajunge)
Și acest pilon este tot obligatoriu, și se constituie de fapt tot din contribuția obligatorie de 25% de la Pilonul 1. Mai exact, 4,75% din salariul brut se duce către un fond privat din cele șapte existente pe piața românească, și acest fond se ocupă să investească banii pentru viitorul pensionar (pe bursă, în titluri de stat etc).
Deci din acei 25% plătiți ca CAS, la Pilonul 1 se duc de fapt numai 20,25% iar restul, la Pilonul II. Acești bani sunt cu adevărat ai plătitorului, ei se capitalizează, adică se investesc și teoretic ar trebui chiar să se înmulțească, la pensie urmând ca omul să-i primească fie ca o sumă lunară stabilită de comun acord cu firma care i-a administrat fondul de pensie, fie în câteva tranșe mai mari, după cum a stabilit actualul guvern anul trecut.
Conform Asociației Pentru Pensiile Administrate Privat din România, în 2026 sunt 8,4 milioane de conturi de astfel de pensii, dar numai 4,6 milioane sunt alimentate lunar. Asta înseamnă că aici sunt socotiți toți cei care la un moment dat au lucrat în România și au contribuit la Pilonul II, chiar dacă acum poate nici nu mai sunt în țară. Acel cont în care li s-au strâns banii din CAS îi așteaptă acolo, să împlinească 60 de ani și să-i ceară ca pensie.
Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare, precum și singura sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special cei cu venituri mici. Sumele acumulate în Pilonul 2 au ajuns la finele anului 2025 la 10,5% din Produsul Intern Brut al țării și reprezintă de fapt principalul susținător al datoriei interne naționale, căci peste 90% din banii ăștia se duc în economia românească.
Conform aceleiași surse, un român care câștigă salariul mediu și a contribuit la Pilonul 2 în fiecare lună de la început (adică din 2008) și până în prezent are în contul personal o sumă totală de cca. 55.662 de lei (adică peste 10.000 de euro), din care 64% sunt contribuțiile virate și 36% câștigul adăugat în timp de randamentele investiționale.
Dacă prin absurd vă treziți citind acest articol că nici nu știți la ce fond de pensii administrate privat sunteți cu Pilonul II, puteți verifica pe site-ul ASF acest lucru. Vi se cere numele și CNP-ul și aflați instant cine vă păstorește banii.
Pilonul III (Pensia facultativă, pentru premianți)
După cum îi spune și numele, Pilonul III este voluntar. Adică e pentru cine are bani și voință să-i adune, fără să-i pună statul sula în coaste, lună de lună. Ba mai mult, statul îi oferă chiar și încurajări s-o facă, sub forma unor scutiri de impozit anual. Oricine poate alege să pună bani deoparte suplimentar într-un fond privat, și totuși statisticile oficiale vorbesc doar de puțin peste un milion de români care au ales această pensie privată, instituită și în România din 2007.
Un salariat (sau nu) poate contribui la Pilonul 3 cu până la maximum 15% din venitul lui la această pensie privată. În același timp, angajatorii pot contribui și ei la Pilonul 3 în numele salariaților lor cu o contribuție suplimentară, ca parte a pachetului de beneficii extra-salariale.
Contribuțiile la Pilonul 3 sunt, din 2026, deductibile în limita a 400 EUR / an (echivalent în lei), atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
În teorie banii din Pilonul 3 nu pot fi pierduți, chiar dacă să zicem că firma angajată să-i administreze dă faliment. Ei sunt garantați 100% de stat. De asemenea activitatea firmelor administratoare ale fondurilor de pensii private este reglementată și controlată de ASF. Ăsta nu e neapărat un ac de siguranță, căci aceeași ASF controlează și firmele de asigurări de exemplu, și tot am avut trei falimente pe piața RCA în ultimul deceniu. Dar... noi să fim sănătoși, ca să apucăm pensia.
Banii adunați în Pilonul III sunt transferabili și pot fi lăsați chiar și moștenire. Adică dacă plecați să munciți în străinătate și contribuiți și acolo la un Pilon III, vă puteți lua cu voi fondul din România sau viceversa. Dacă ați lucrat în afară și vă întoarceți în țară, vă puteți transfera fondurile de acolo aici.
Pilonul IV (Pensia ocupațională, doar pentru norocoși)
Pilonul IV este tot voluntar, dar ține doar de voința angajatorului, nu a angajatului. Mai exact este o pensie pe care angajatorul poate decide să o ofere angajatului ca pe un bonus, o formă de stimulare ca să-l determine să lucreze la el. Angajatorul pune lunar un procent din salariu în acest fond de pensie ocupațională (negociat cu angajatul) și banii rezultați sunt investiți în diverse instrumente financiare. Angajatul îi primește în plus la pensia de stat (Pilonul I și II) atunci când iese la pensie.
Diferența față de Pilonul III de exemplu este că dacă angajatul părăsește firma, pierde pensia ocupațională.
Este o pensie foarte puțin răspândită în România din două motive principale:
- Pentru că angajații români nu sunt prea preocupați de viitorul lor la bătrânețe și deci nici interesați să negocieze un astfel de beneficiu la interviul de angajare. Vor banul azi, că nu se știe ce va fi mâine, mai vedem noi când ajungem acolo.
- Nici angajatorii nu erau până acum cointeresați să le ofere așa ceva angajaților, preferând să îi aburească cu tichete de masa sau acțiuni. Schimbarea intervenită în legislație de la 1 martie 2026 (de când se acordă deducerea de 400 de euro/anual pentru contribuție la Pilonul III sau IV) e posibil să schimbe situația. Vom vedea.
În Europa de Vest sunt mult mai răspândite pensiile ocupaționale, ca o formă de fidelizare a angajaților, ba chiar în unele țări ele au o pondere importantă în pensia generală – de 20 și chiar 40%.
Cum funcționează deducerile oferite de Guvern
Începând din martie 2026, statul a decis să încurajeze pensiile Pilon III și IV prin reduceri de taxe (facilități fiscale). Ele funcționează diferit, în funcție de cine plătește:
- Dacă plătește angajatorul pentru tine: Firma poate plăti până la 400 de euro pe an pentru Pilonul III sau pentru Pilonul IV fără ca tu să plătești impozit sau contribuții sociale pe acești bani. Nici firma nu va plăti impozit pentru acești bani, ci, dimpotrivă, îi poate deduce ca și cheltuieli. Cu condiția ca suma acestor beneficii pe care ți le oferă firma (împreună cu altele) să nu depășească 33% din salariul tău de bază.
- Dacă plătești tu (angajatul) singur: Poți scădea cheltuiala cu pensia privată (Pilon III) din baza de calcul a impozitului pe venit tot în limita a 400 de euro pe an. Practic, nu plătești impozitul anual de 10% pentru acești bani.
Alternativa Pensia PanEuropeană (PEPP)
Pe lângă opțiunile naționale, există și produsele europene de pensii personale (PEPP).
- Acestea sunt pensii personale reglementate la nivelul Uniunii Europene (prin Regulamentul UE 2019/1.238).
- Sunt tratate fiscal la fel ca pensiile facultative din România: dacă alegi un astfel de produs, contribuțiile tale pot fi deduse din impozit în limita aceluiași plafon de 400 de euro pe an.
Deși există ca posibilitate deja de ceva timp, pensiile paneuropene nu sunt prea utilizate nici măcar la nivel UE, adică în alte țări mai dezvoltate ca a noastră.
Cum funcționează ele în teorie: poți beneficia de deduceri fiscale dacă alegi să investești în fonduri de pensii din Uniunea Europeană, însă acestea trebuie să îndeplinească anumite condiții. Mai exact să fie administrate de entități autorizate din state membre ale Uniunii Europene, din Spațiul Economic European (SEE) sau din state membre OCDE și să fie calificate în conformitate cu legislația românească de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
De exemplu, în acest moment pe site-ul ASF, la secțiunea Pensii private există șapte firme de administrare pentru Pilonul II, zece firme pentru Pilonul III și o singură firmă pentru Pilonul IV. Niciuna pentru Pensii PanEuropene. Pentru alte informații testați motorul de căutare de pe pagina ASF.
Când primești pensia și pe care dintre ele o poți lăsa moștenire
Indiferent că sunt obligatorii sau voluntare, toate tipurile de pensii enumerate mai sus se pot încasa abia după împlinirea vârstei legale de pensionare sau mai devreme în caz de forță majoră – boală, handicap etc. Deci momentan, mai devreme de 62 de ani femeile și 65 de ani bărbații nu vedeți niciun leu din pensiile astea. Nu vorbim aici de specialii care se pensionează la 50 de ani.
În caz că aveți ghinionul să muriți înainte de a împlini vârsta de pensionare, vestea proastă e că Pilonul I se pierde*, în schimb vestea bună e că toate celelalte piloane se pot lăsa moștenire.
Piloanele II, III și IV sunt considerate proprietate privată și se moștenesc integral.
*Există o excepție și cu Pilonul I care se poate constitui în pensie de urmaș, în anumite situații, vezi mai jos.
Cum pot primi moștenitorii acești bani?
Moștenitorii au, de regulă, trei opțiuni de a intra în posesia sumelor:
- Plată unică: Toți banii într-o tranșă.
- Plată eșalonată: Banii sunt primiți în tranșe lunare (de minim 500 de lei) pe o perioadă de maximum 5 ani.
- Transfer în propriul cont: Dacă moștenitorul este și el participant la Pilonul II sau III, poate alege să mute banii în contul său personal de pensie.
Atenție! Există un termen de prescripție de 3 ani de la data decesului pentru a revendica acești bani. Dacă nu sunt ceruți în acest interval, sumele devin resurse ale fondului și se împart celorlalți participanți la pilonul respectiv.
Ce trebuie să facă moștenitorii pentru pensia privată?
Pentru a recupera banii din Pilonul II, III sau IV, procedura este relativ simplă, dar necesită trecerea pe la notar, pentru succesiune.
- Verificarea: Moștenitorii trebuie să afle la ce fond de pensii era înscris decedatul (se poate verifica online pe site-ul ASF).
- Succesiunea: Este obligatoriu ca activul de pensie privată să fie trecut în Certificatul de Moștenitor. Fără acest document menționat explicit, administratorul fondului nu poate face plata.
- Documente necesare: Se depune o cerere la administratorul fondului, împreună cu certificatul de deces, certificatul de moștenitor și actele de identitate.
Sfat util: Specialiștii recomandă, dacă nu există o urgență financiară, alegerea plății eșalonate pe 5 ani, deoarece banii rămași în fond continuă să producă dobândă și sunt protejați de inflație. De asemenea, din 2024, impozitarea s-a modificat, fiind aplicată doar asupra câștigului net, nu asupra întregii sume acumulate. Mai mult, dacă suma aleasă pentru a fi primită ca indemnizație lunară e mai mare de 3.000 de lei/lunar, moștenitorii vor fi taxați, ca toți pensionarii, cu 10% impozit și alți 10% CASS, pentru ce depășește 3.000 de lei. Deci dacă nu vreți să plătiți impozit și asigurări de sănătate și pentru pensia moștenită, încasați-o în tranșe mici de 3.000 de lei lunar.
Când se transformă Pensia de stat în Pensie de urmaș
Spre deosebire de pensiile private, la stat nu există un „cont de bani” care să poată fi lăsat moștenire. În schimb, statul oferă un sprijin lunar numit pensie de urmaș pentru anumite categorii de persoane care depindeau de cel decedat.
Au dreptul la această pensie doar:
- Copiii: Până la 16 ani (sau 26 de ani dacă își continuă studiile) ori dacă sunt invalizi, pe toată durata invalidității.
- Soțul supraviețuitor: În anumite condiții legate de vârsta de pensionare, durata căsătoriei (minim 15 ani pentru drept deplin) sau invaliditate.
Mai multe informații despre pensia de urmaș se găsesc pe site-ul Casei Naționale de Pensii.
Pensia de urmaș nu este o sumă fixă moștenită, ci un procent (50%, 75% sau 100%) din pensia pe care o avea sau ar fi avut-o persoana decedată, în funcție de numărul de urmași care-i moștenesc pensia.
***
În concluzie, dacă vrei să economisești suplimentar, poți folosi Pilonul III, IV sau varianta europeană PEPP pentru a beneficia de scutiri de taxe în limita a 400 de euro anual pentru fiecare. Acum ai toate informațiile necesare pentru asta. Chiar dacă acum ești tânăr și ți se pare că n-o să apuci pensia, să știi că vârsta aia ingrată are prostul obicei să vină implacabil, la fel ca impozitele și ca moartea. Nu mai bine te pregătești încet și câte puțin de pe acum, decât să stai la mila statului când o fi?
43 vizualizari Autor D.B. 19.03.2026
Acte și pași de urmat; Cât durează; Cât economisești; Rămâi sau nu fără curent electric sau gaze în...
Ce acte sunt necesare pentru prelungirea valabilității permisului de conducere; Cum se obține fișa medicală...
Noile grile de impozitare a proprietăților, de la 1 ianuarie 2026; Cu cât crește baza de impozitare...