FarmaciaTa

Cafeaua este una dintre cele mai populare bauturi de pe planeta. Cu o aroma si un gust inegalabile, s-a raspandit cu iuteala din locurile originare de cultivare. In prezent, este consumata de catre aproape toti oamenii.

O bautura atat de populara nu putea fi ferita nici de aprecieri, nici de critici. Ca intotdeauna, adevarul se afla undeva la mijloc. Inainte de a aprofunda efectele cafelei asupra inimii, este bine sa stiti ca numeroase cercetari au aratat ca unele actiuni negative care au fost puse pe seama cafelei, mai ales in ceea ce priveste aparatul cardiovascular, s-au dovedit a avea la origine un „asociat” al cafelei – tigara.

Faptul ca multi dintre noi fumeaza „la o cafea” este mai daunator decat daca cele doua ar fi consumate separat, cafeaua potentand unele efecte toxice ale nicotinei.

Efectele cafelei variaza de la o persoana la alta

In cele ce urmeaza, vom folosi termenul „cafea” pentru a ne referi la bautura obtinuta prin fierberea si filtrarea boabelor de cafea prajite si macinate, si nu la boabele de cafea ca atare. Efectele cafelei asupra metabolismului uman sunt diverse, pentru ca si compozitia acesteia este complexa. Mai mult, exista si variatii importante de la un soi la altul sau de la un mod de preparare la altul. Indiferent insa de aceste detalii, in ecuatie trebuie introdus inca un factor – reactivitatea individuala. Aceasta variaza de la om la om, si la acelasi individ, in timp. Altfel spus, semne de intoxicatie cofeinica pot aparea la cineva dupa 4 cesti de cafea, iar la altcineva, dupa 10.

Hormonii de stres, responsabili de actiunea cafelei asupra inimii

Consumand cafea in mod regulat, organismul incepe sa se invete cu ea si toleranta poate creste. Efectele (bune sau rele) apar la doze din ce in ce mai mari. Principala substanta pentru ale carei proprietati bem cafea este cofeina. Efectele cafelei si ale cofeinei asupra aparatului cardiovascular sunt imediate si se datoreaza eliberarii succesive ingestiei a hormonilor de stres (adrenalina si noradrenalina).

Tahicardia si extrasistolele, semne ale consumului in exces

Ca atare, cafeaua provoaca tahicardie (inima bate mai repede) si, in prima faza, creste discret tensiunea arteriala (mai ales cea diastolica). Ulterior, ambele cifre tensionale cresc, uneori semnificativ. Consecutiv, se blocheaza doi receptori ai adenozinei (substanta sedativa ce reduce activitatea creierului, inlesnind somnul), A1 si A2, facand astfel imposibil efectul vasodilatator al adenozinei. Deci apare o usoara vasoconstrictie. La unele persoane, tensiunea arteriala poate creste mult. In ceea ce priveste activitatea inimii, se pot declansa batai suplimentare numite extrasistole. Tahicardia si extrasistolele sunt, de regula, semne ale intoxicatiei, adica semne ca un individ a baut mai multa cafea decat poate tolera organismul sau.

Preocuparea pentru studierea efectelor cafelei asupra inimii a existat de mult timp. Primul studiu de acest gen a fost efectuat intre 1957 si 1960, la Chicago, si a aratat ca un consum mai mare de 5 cesti de cafea pe zi poate fi asociat cu o crestere a incidentei bolilor de inima.

Potrivit unor studii, cafeaua nu favorizeaza aparitia bolilor de inima

Cafeaua poate creste cantitatea unei substante numite homocisteina in sange, iar aceasta creste riscul de atac de inima. Studii populationale recente extinse (de exemplu, in Finlanda) au demonstrat ca nu exista niciun fel de asociere intre consumul de cafea, aparitia si evolutia cardiopatiei ischemice. Mai mult, cei care nu au consumat niciodata cafea au prezentat o incidenta mai mare a bolii de inima decat cei care au consumat. Pe de alta parte, un studiu scotian a aratat ca cei care au consumat cafea au avut o inima mai sanatoasa decat cei care au baut ceai, in ciuda bunului renume de care se bucura in unanimitate ceaiul.

Se pare ca un element important il reprezinta modul in care este preparata cafeaua, deoarece ea poate contine sau nu cafestol. Acesta este un compus chimic ce creste nivelul colesterolului daca este consumat. Cafestolul este retinut de filtrele de cafea sau de expresoare, acolo unde in bautura finala nu exista zat. In schimb, daca bautura este preparata traditional (cafea turceasca), cafestolul ramane si poate contribui la cresterea colesterolului. Pe aceasta cale, efectele asupra functionarii aparatului cardiovascular pot fi negative.

Consumata cu moderatie, cafeaua nu dauneaza sanatatii

Un studiu populational recent a asociat consumul de cafea cu declansarea unui atac vascular cerebral. Desigur, studiul este strict observational, insa poate ridica semne de intrebare cu privire la riscurile pe care le implica excesul de cafea.

In concluzie, cafeaua trebuie consumata cu maxima moderatie, tinand seama de modul in care reactioneaza corpul nostru. Totodata, nu trebuie sa uitam ca aceasta bautura nu ne odihneste, ci doar ascunde oboseala.

Dr. Corina-Aurelia Zugravu,

Specialist igiena alimentatiei si nutritie,

dr_corinazugravu@yahoo.com

Alergiile sunt reactii imune exagerate ale organismului uman fata de anumite elemente sensibilizante, inhalate, ingerate sau aplicate pe piele si mucoase. Manifestarile de alergie apar abia dupa ce organismul s-a sensibilizat (deci nu la primul contact cu agentul alergizant) si sunt extrem de diferite. Din punct de vedere al gravitatii, pot avea o intensitate variata, extremele fiind manifestarile usoare (rinoree, lacrimare), respectiv manifestarile grave (soc anafilactic).

Alergiile respiratorii si digestive, cele mai comune

Din cate s-a observat, incidenta alergiilor cu diferite forme de expresie este din ce in ce mai mare astazi. Domina detasat alergiile respiratorii si cele digestive. Au fost lansate diferite ipoteze care sa explice aceste lucruri, cele mai plauzibile fiind acelea care „pun la zid” traiul in medii tot mai poluate si consumul de alimente tot mai complexe din punct de vedere al compozitiei.

Alergia afecteaza dezvoltarea fizica si psihica

Din ce in ce mai multi copii din mediul urban se imbolnavesc de alergii. Din pacate, ele au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si psihice ulterioare ale tinerei generatii. Alergia nu creeaza doar dependenta de un anumit medicament, ci schimba si stilul de viata, ducand la evitarea anumitor alimente, locuri, calatorii, intalniri, numai si numai pentru ca respectivele circumstante ar putea pune in pericol sanatatea si, adesea, chiar viata. Paradoxal, periculos poate fi chiar efortul fizic sau consumarea alimentelor recomandate a fi baza unei diete sanatoase.

Pruritul ocular si nazal, rinoreea, simptomele alergiilor respiratorii

A venit primavara si, implicit, „sezonul stranutului”, adica alergiile respiratorii. Privit din exterior, nu e mare lucru daca ai prurit ocular sau nazal si rinoree apoasa. Daca aceste simptome dureaza insa ore, zile, saptamani, activitatea profesionala si personala sunt date peste cap. Exista pe piata foarte multe medicamente care ne pot ajuta sa trecem mai usor peste aceste suferinte, dar si dieta poate fi, daca nu o solutie radicala, atunci macar un aliat.

Dieta sanatoasa ajuta la scaderea riscului de alergii respiratorii

De obicei, un alergic raspunde la mai multe substante sensibilizante. In cazul alergiilor respiratorii, este bine sa verificati daca nu aveti si sensibilizari digestive care sa necesite o dieta anume. Dieta este de un real ajutor, deoarece poate pastra aparatul respirator functional si puternic. Unele alimente pot facilita respiratia, ajutand la desfundarea nasului. Unele alimente contin nutrienti care stimuleaza imunitatea.

Un studiu interesant a fost efectuat in insula Creta, Grecia, unde alergiile respiratorii sunt rare, insa si dieta locala este diferita inca din primii ani de viata de cea din restul Europei. Se consuma fructe si legume proaspete, nuci, ulei de masline, peste proaspat, toate bogate in antioxidanti care protejeaza celulele de radicalii liberi, cu actiune de stimulare a imunitatii.

Dieta alergicilor trebuie sa contina rosii, mere, portocale, nuci

Alimentele ca nucile, strugurii, portocalele, merele, rosiile proaspete protejeaza activ organismul de alergii.

• Rosiile, merele si portocalele contin un antioxidant puternic, vitamina C. Studiul din Creta a aratat ca aceste fructe feresc atat de alergii, cat si de astm;

• Nucile sunt surse excelente de magneziu si vitamina E. Magneziul favorizeaza functionarea plamanilor si diminueaza wheezingul (suieratura respiratorie acuta) la astmatici. Vitamina E stimuleaza imunitatea si scade riscul infectiilor de tract respirator superior, fiind si un puternic antioxidant;

• Strugurii sunt bogati in antioxidanti si resveratrol, cu efect antiinflamator;

• Acizii grasi Omega-3 din produsele marine au actiune antiinflamatoare, protejand astfel organismul de alergii. Somonul, macroul, pastravul, sardinele, tonul si heringul, ca si derivatele din alge marine nu trebuie sa lipseasca de pe masa alergicilor.

Ceaiurile de anason, fenicul si tei, benefice in alergii

Un „secret” relevat de un medic ORL-ist american este cel al „micului dejun servit la pat” pentru bolnavul alergic. Explicatia este ca cilii nazali (terminatii subtiri), a caror miscare este limitata la persoanele alergice, sunt stimulati de consumul unui ceai cald cu lamaie si miere, baut la prima ora. Prin favorizarea miscarii cililor nazali, se blocheaza „cascada stranutului” si se diminueaza necesarul de medicamente antialergice. Dintre ceaiurile medicinale, amintim ceaiul de anason, tei, fenicul si salvie. Totodata, ceaiul natural verde, alb sau negru este foarte util, avand flavonoizi cu actiune antiinflamatoare si antiinfectioasa.

Sunt recomandate alimentele care contin zinc, un aliat pretios impotriva suprainfectiilor virale si microbiene care pot aparea in alergii si pot amplifica simptomatologia. Astfel, este indicat consumul de carne slaba de vita, tofu, cereale integrale, leguminoase, scoici. De asemenea, daca nu sunteti alergici la usturoi si hrean, puteti sa le consumati, pentru ca sunt decongestionante si cresc fluiditatea mucusului.