FarmaciaTa

Alergia constituie o reactie anormala, exagerata, a sistemului imun al unei persoane la contactul cu anumite substante, numite alergene, ce se gasesc in alimente, medicamente, praf, aer etc. Cele mai frecvente reactii alergice se produc la nivelul pielii, mucoaselor, cailor respiratorii si al tubului digestiv.

Se estimeaza ca, in prezent, peste 50 de milioane de americani sufera de o afectiune alergica, fiind a sasea cauza de boala cronica in SUA. De exemplu, numarul cazurilor de astm bronsic s-a dublat in ultimii 20 de ani. Date similare au fost raportate si in Marea Britanie, Noua Zeelanda si Australia.

Factori declansatori

Exista multi factori care pot declansa o reactie alergica. Practic, aproape orice substanta din mediu poate fi trigger daca predispozitia exista (teren atopic).

Acestia pot intra in contact cu organismul uman pe mai multe cai:

Pe calea aerului, prin inhalare (polen, fum de tigara, acarieni din praful de casa, par de animale, spori de mucegai, poluare atmosferica etc.); Prin contact fizic, determinand o reactie alergica locala (latex, cosmetice, fibre sintetice, diferite metale - nichel, medicamente, veninuri de animale si insecte, aditivi alimentari etc.); Prin ingestie (medicamente, produse lactate, oua, peste, scoici, ciocolata, nuci, arahide, grau, ciuperci, soia etc.). Alergia poate aparea la orice varsta. Cel mai frecvent se dezvolta in copilarie, dar pot aparea simptome pentru prima data si la maturitate. De exemplu, astmul bronsic persista la adulti prin comparatie cu rinita alergica, a carei incidenta tinde sa scada cu varsta.

Cei mai frecventi 10 alergeni, indiferent de varsta, sunt reprezentati de: polen, par de animale, acarieni (praf), intepaturi de insecte, mucegai, alimente, latex, medicamente, parfum si gandaci.

Rinita alergica, cea mai comuna

Cele mai frecvente afectiuni alergice sunt reprezentate de: rinita alergica, astmul bronsic, conjunctivita alergica, eczema si urticaria.

Rinita alergica este cea mai frecventa boala alergica, prevalenta in Uniunea Europeana si Australia fiind de 35%, conform datelor raportate de European Community Respiratory Health Survey (ECRHS). Are incidenta in general sezonala, fiind declansata de polen. Rinita alergica permanenta este determinata de alergenii din casa: parul de animale, acarienii, sporii de mucegai etc. Simptomele sunt reprezentate de inflamarea mucoasei nazale in urma contactului cu alergenii inhalati. Tabloul clinic este dominat de: rinoree cu obstructie nazala (secretie nazala abundenta cu nas infundat), prurit nazal si stranut. Pot fi afectate si zonele adiacente: ochii, urechile, sinusurile, faringele si laringele.

25% sanse de a dezvolta astm bronsic pentru cei cu rinita alergica

Astmul bronsic are o incidenta de 9,4% la copii si 7,3% in populatia adulta, cu o usoara prevalenta a sexului feminin (8,5% fata de 7,1%). De asemenea, persoanele cu rinita alergica au cu 25% sanse mai mari de a dezvolta astm bronsic. Este o afectiune respiratorie ce apare ca urmare a inflamatiei cronice a cailor aeriene. Se manifesta prin spasmul reversibil (complet sau partial, cu sau fara tratament) al musculaturii netede de la nivel bronsic. Astmul este cel mai frecvent de tip alergic, dar nu mereu. Manifestarile clinice includ: dispnee, wheezing, tuse si senzatie de constrictie toracica. Criza de astm poate pune viata in pericol daca nu se intervine cu tratament corespunzator la timp.

Eczema alergica afecteaza 10-20% dintre copii

Conjunctivita alergica este o afectiune alergica relativ frecventa, afectand anual 20% din populatie. Principalul semn este inflamatia conjunctivei (membrana care inveleste globul ocular). Tabloul clinic este dominat de: roseata la nivelul ochilor, lacrimare abundenta, prurit ocular si inflamarea conjunctivei.

Eczema alergica sau dermatita atopica afecteaza intre 10 si 20% dintre copii si 1-3% dintre adulti. Este reprezentata de aparitia unei eruptii alergice care, de obicei, nu este determinata de contactul direct al pielii cu alergenul. Se asociaza cu rinita alergica sau astmul bronsic. Aproximativ 27% dintre copiii diagnosticati cu o alergie alimentara asociaza eczema sau urticarie.

Urticaria este o reactie alergica a organismului, exteriorizata la nivelul pielii (la orice nivel al corpului) sub forma de placi rosii, reliefate, pruriginoase si senzatie de arsura la nivelul pielii. Apare de obicei in urma ingestiei de alimente sau medicamente, dar poate aparea si la persoanele non-alergice.

Diagnostic si tratament

Diagnosticul afectiunilor alergice se stabileste pe baza anamnezei, tabloului si examenului clinic si, nu in ultimul rand, al rezultatului de la testele alergologice care au drept scop depistarea alergenului implicat.

Tratamentul antialergic este un tratament complex, care include terapie medicamentoasa (antihistaminicele, care se iau preventiv sau pentru a ameliora simptomele) si non-medicamentoasa, adica tratamentul igieno-dietetic ce consta in schimbarea stilului de viata, in principal evitarea alergenului, de exemplu, regim dietetic in cazul alergiilor alimentare cu suprimarea alimentului incriminat sau doar banuit.

Dr. Alin Popescu,

Specialist medicina sportiva

0743.145.843

Primul si poate cel mai important pas in tratarea unei boli este diagnosticarea corecta. Din fericire, tehnica medicala dispune, de la zi la zi, de variante din ce in ce mai performante si mai exacte pentru o identificare cat mai rapida. Ce sunt si cum putem diagnostica alergiile sezoniere?

Primavara este fara indoiala un anotimp al optimismului. Pentru unii dintre noi, venirea primaverii presupune inrosirea ochilor, secretii nazale, lacrimarea incontrolabila, inflamarea gatului. Intr-un cuvant, alergia sezoniera. Diagnosticate corect, alergiile sezoniere pot beneficia de tratamente adecvate care sa diminueze, pana la disparitie chiar, manifestarile neplacute.

Ce este alergia sezoniera?

Ca orice alergie, si aceasta are la baza o serie de reactii de aparare ale organismului in fata unor factori care, pentru persoanele sanatoase, sunt inofensivi. Sistemul imunitar lupta in cazul alergiilor sezoniere cu polenul, praful etc. In incercarea sa de aparare, organismul produce o mare cantitate de anticorpi care produc simptomele alergiei. In cazul celei de sezon, anticorpii se localizeaza la nivelul cailor respiratorii superioare, provocand congestii ale mucoaselor. Aceste persoane sunt mult mai predispuse la a dezvolta infectii respiratorii, sinuzite, rinite, bronsite sau chiar astm.

Tratamentul doar amelioreaza simptomele

Alergia insoteste persoana pe tot parcursul vietii. Exista insa cazuri in care simptomele dispar odata cu inaintarea in varsta. De multe ori, alergiile sezoniere duc la instalarea oboselii cronice sau a insomniei. Tratamentele nu au rol in vindecare, ci in ameliorarea simptomelor si mentinerea bolii sub control. Acestea sunt de doua tipuri: simptomatice (care nu au rol in vindecare, ci in ameliorarea semnelor) si cauzale (desensibilizarea specifica, urmarind cresterea tolerantei la alergen). Inainte de toate este necesara identificarea factorului alergen.

Doua metode de testare: cutanata si imunoglobulina E

Testarea alergiilor sezoniere se poate face prin doua modalitati:

Testul in vivo, adica testarea cutanata prick. Se aplica sau se injecteaza la nivelul pielii, de preferat zonele sensibile, partea anterioara a bratului sau spate, care ofera rezultate mai exacte, o picatura dintr-un extract alergenic; Testul in vitro, prin determinarea nivelului IgE (imunoglobulina E), specifice la pneumalergeni. Testarea cutanata se poate efectua rapid, iar in cazul adultilor, metoda este mai sensibila decat cea din sange. Dezavantajele sunt legate de efectele adverse care pot aparea, ducand pana la soc anafilactic. Testul nu se poate efectua daca pacientul urmeaza tratamente cu anumite medicamente (de exemplu ahtihistaminice, beta-blocante, corticoterapie de durata). Mai mult, pot sa apara rezultate fals pozitive la pacientii cu dermografism (inrosirea pielii la presiune).

Testarea IgE specifice este o analiza de sange care nu are contraindicatii. Se poate efectua la orice varsta, la copii rezultatele fiind chiar mai bune decat testarea cutanata. Mai mult, rezultatele nu sunt influentate de administrarea unui alt tratament. Dezavantajele vizeaza durata asteptarii rezultatelor. De asemenea, metoda este mai putin eficienta in cazul adultilor, in comparatie cu testarea cutanata.

Dupa identificarea alergenului si a zonelor afectate de reactiile de respingere, medicul poate prescrie tratamentul adecvat.

Antihistaminicele, tratament eficient

Primul aspect al tratamentului este preventia, evitarea contactului cu factorul care declanseaza reactia alergica: polenul, fumul de tigara, praful, animalele de companie, acarienii, incaperile cu umezeala care au dus la aparitia mucegaiului etc. In general, tratamentul cu antihistaminice, inceput cu 15 zile inainte de venirea primaverii si continuat 2-3 luni, s-a dovedit eficient. Acestui tratament i se adauga produse cu actiune locala: picaturi nazale, pulverizatoare pentru gat etc. Uneori, medicul poate prescrie cortizonul, sub forma de injectii, insa dincolo de beneficii se ascund multe efecte secundare: retentia hidrica, cresterea in greutate, slabirea sistemului imunitar natural.

Text: Irina Chelarescu

Consultant: Dr. Rares Simu,

Medic specialist alergologie si imunologie,

CMU